hom meid

hom meid

luni, 30 iulie 2012

Un soi de masa popular : Muscat de Hamburg

      De aproximativ doua saptamani au aparut trufandalele, adica primii struguri de masa din soiurile extratimpurii. Dupa denumirea lor, par a fi rupti din vreo carte de alchimie (scrisa in engleza de vreun pui de dac, pe nume Attilo) : Black Magic si Perla de Csaba.
In realitate i-am rupt de pe corzile vitei de vie, mai mult de nevoie; dupa o luna de seceta cumplita au venit cateva zile cu ruperi de nori; pielea boabelor a plesnit instantaneu, iar viesipile si putregaiul s-au instalat confortabil. Noroc cu vremea secetoasa care a fortat acumularea de zahar in struguri, astfel incat cazanul de tuica ii asteapta (cu capacul deschis) dupa o scurta fermentare.
      Pierzandu-ma in amanunte am si uitat de scopul postarii, adica de regele (asa l-au numit unii autori) soiurilor de masa : muscatul de Hamburg.
Pe undeva e si un adevar in titulatura asta, la noi cat si prin tarile vecine e cel mai intalnit si cel mai apreciat strugure de masa. Atuurile lui sunt aroma si gustul; dintre toate neamurile genului, Hamburgul prezinta atat la nivel olfactiv, cat si la cel gustativ, tipicitatea cea mai accentuata de muscat.
In cultura se intalnesc doua selectii clonale destul de diferite, destinate in principal consumului in stare proaspata, dar in anii buni se pot chiar si vinifica. Diferenta e destul de sesizabila vizual, dar cel mai important (in materie de vinificat) e la nivel de compozitie chimica a boabelor la maturitate, adica o acumulare mai mare de zahar (pana la 210gr/l) si un nivel de aciditate mai ridicat.
In prima poza e clona ce se preteaza mai bine la productia unui vin de calitate; iar in urmatoarele doua e varietatea mai veche si mai cunoscuta de M.H., care in trecut avea probleme mari de autofertilizare, drept pentru care soiul Cinsault era cultivat pe post de partener. In ziua de azi, pe multe vinuri roze importate din Franta, apare si acest soi Cinsault (monovarietal sau in cupaj) si ni se pare, tare noua si exotica denumirea, desi in practica e cultivat la noi in tara de mai bine de 100 de ani (intr-o inventariere a vechii podgorii a Odobestiului din anii '60, acest soi apare razlet, fiind plantat in perioada 1890 -1910 din butasi achizitionati din Algeria, o tara neafectata de filoxera).
      Iarasi m-am pierdut in detalii !
Soiul si sticla care m-a "inspirat" la aceasta postare, au fost ceva mai speciale :
un vin de masa din 2004, Muskat Hamburg produs la o vinarie sarbeasca Podrum (pivnita) Palic.
Legat fiind sentimental de ea, adica a fost primita la un Sfant Trifon din iarna lui 2005, fiind prima sticla pe care am zis ca nu o mai golesc asa de "sete", ci a luat calea pivnitei (citisem eu pe undeva ca asa pornesc colectiile) ... a supravietuit inca vreo 7 ani.
Ghinionul ei a fost piesa lui connect-r, aia cu vara si cu somnul. Daca tot nu dorm, m-am apucat sa vad ce si cum ar fi de consumat (sau de bagat la tuica) din stocul underground.
Eticheta era clara : 10,5% alcool, 7 ani vechime, dop metalic (in genul celui de bere) si 1 litru de vin de masa. La deschidere surpriza a fost una placuta, un vin roze proaspat, destul de acid, demidulce, in nas si in cerul gurii numai valuri de muscat revigorante.
Lacomia si curiozitatea m-a trimis inapoi la racoarea pivnitei, in cautarea unei alte sticle :
tot un Muscat de Hamburg, adus din Athos "The Holy Mountain", facut de calugarii de la manastirea Mylopotamos ( bucatarul lor a fost in primavara asta si aici ). Acelasi soi, un pic mai tare 11,5%, ceva mai dulce, dar care odata turnat in pahare, inunda incaperea cu parfumul tipic. Gustul este senzational, aproape de nedescris in cuvinte; un vin pentru hedonisti, daca as folosi vreun sistem de notare sau de punctaj, ar fi 10 sau 100 de puncte in cap si in picioare ... dar tot ar fi insuficient pt a descrie acest vin.
      Trebuie sa pui multa pasiune ca sa obtii un astfel de vin, dintr-un asemenea soi destul de dificil.
Primul vin, cel sarbesc, e de negasit prin patria lui; in schimb grecul e undeva la 6-8 euro prin Ouranopolis sau Saloniki pentru cei plecati in Grecia la mare. Pelerinii il pot gasi in portul Daphne de pe Munte sau direct de la sursa de aici .



luni, 30 aprilie 2012

De la teorie pana la practica (in vie)



      O imagine care te frapeaza (printre multe altele) la viile cocotate pe pantele abrupte din vecinatatea Rhinului sau a Mosellei, o reprezinta forma de conducere a coardelor.
 In marea lor majoritate, vitele sunt sustinute pe araci si de obicei din trunchi sunt lasate una sau doua coarde de rod, legate sub forma de cerc (in bisericile catolice apare mai in toate vitraliile aceasta legatura, transfigurata in aripi de inger sau intr-o inima).
      Cine a vizitat podgoriile din Transilvania a putut observa aceasta imagine si la noi, mostenire de la valurile de colonisti germani veniti dupa 1740 din Alsacia, de pe valea Rhinului sau din zona Mosel-Saar-Ruwer, multi dintre ei fiind si viticultori priceputi.
       Utilizarea acestui  sistem de conducere in viticultura isi arata foloasele in cel putin doua directii principale : se foloseste mai bine spatiul pentru sustinere, evitand si inghesuirea lastarilor la butuc; se acumuleaza o cantitate mai mare de zahar in struguri prin arcuirea coardelor, dupa unele studii cu 25-30% mai mult, dupa altele cu 50-60% comparativ cu alte forme de conducere pe spalier sau tot pe araci. La acumularile de zahar cu peste 50%, mai intervine si numarul de coarde (in cazul asta se foloseste doar una, ca si cea din foto de mai sus), inclinatia pantei, inaltimea fata de suprafata solului si expozitia terenului.
      Dezavantajul principal ar fi volumul mare de munca, incepand cu lucrarile de taiere din primavara si pana  la cules (care in nici un caz nu poate fi mecanizat), apoi cresterea cheltuielilor cu intretinerea sistemului de sustinere pe araci (necesita schimbati la 8-12 ani, in functie de esenta lemnului) si nu in ultimul rand cantitatea mult mai redusa de struguri obtinuti la hectar. Toate aceste minusuri sunt compensate de calitatea exceptionala a vinurilor obtinute din rodul acestor coarde; marturie stau rieslingurile germane din categoria auslese, beerenauslese sau trockenbeerenauslese.


      In primele trei poze sunt vite din soiul riesling, ce au implinit (in aprilie a.c.) 2 ani de la momentul plantarii in propria-mi vie, in poza nr.4 se observa diferenta dintre forma de conducere practicata la riesling in zona Mosel, respectiv in Alsacia; poza nr.5 e o schita facuta de prof.dr.doc. Teodor Martin in a sa "Viticultura" inca din 1962; iar ultima poza e "recoltata" dintr-o carte exceptionala intitulata "Vita de vie si vinul de-a lungul veacurilor" scrisa de un mare specialist in viticultura : profesorul universitar I.C.Teodorescu, si reprezinta operatiunea de taiere si legare a vitelor, vazuta pe la 1300 de Petrus de Crescentiis, un agricultor si viticultor italian de marca al acelor vremuri.

miercuri, 18 aprilie 2012

Sauvignonasse


        Un nume tare ciudat are vinul asta, si daca nu esti prieten cu volumele de ampelografie, imaginatia incepe sa faca tot felul de conexiuni cu Dealurile Olteniei, cocosul de pe blidele olarilor din Horezu sau cel dintre viile Recasului; nu mai spun de cei doi sangerosi de pe eticheta fetestii negre de la Paganus.
        In nici un caz nu a mai apucat sa cante de trei ori, cum a patit-o Sf. Petru, ca l-am si dat gata pana-n zori ... fara remuscari de constiinta, doar cu regretul ca e ultima sticla.
        Ne-am imprietenit la Provinul resitean, singurul magazin de vinuri din Banatul Montan (de fapt si din cel de campie), stabiliment bahic pastorit de maestrul Cristi Boerean, om cu gusturi alese intr-ale beuturii si mancarii. Simtul meu (al optulea sau al zecelea) mi-a soptit ca sticla asta prafuita din 2006 si uitata pe al mai de sus raft, mai are ceva viata ... chit ca e vin alb, sec si (dupa cum ne invata niste neica specialisti de la o gazeta cu nume betiv) e sortit pieirii dupa 1-2 ani de raft(uiala).
        Neamtul e frate cu cocosul (ala din varful turlei) spre deosebire de romanul (sau moghiorul din Harghita) care s-a certat cu codrul, lucru dovedit de mister Bauer, cu acest vin de 6 ani, cu note ierboase, chiar si lemnoase, rotund si echilibrat (la aciditate) in gura, amarui-dulceag ca un ardei copt in post gust; un vin care mai rezista ceva vreme intr-o pivnita buna.
        La Dragasani au gasit terenuri bune atat sauvignonul petit (blanc) cat si cel gros (vert sau sauvignonasse), fiind deopotriva studiate, clonate si cultivate de oamenii inimosi din vremurile nu demult apuse. Diferenta dintre cele doua varietati o poate face mai usor podgoreanul si specialistul din viticultura; ochiometric doar culoarea si dimensiunea boabelor le diferentiaza in momentul recoltarii, "blancul" e mai galbui, cu bobul mai mic si se coace mai devreme decat varul "vert", care desi mai verzui, intarzie la recoltat cu o saptamana. Supramaturarea mai estompeaza din micile "contraste" vizibile, campion la acumulari de zahar e SB ce trece usor de 240-250 gr/l, in timp ce SV se opreste la 220, desi la aciditate podiumul se schimba : primul poate trece de 5 g/l, in timp ce ultimul se revanseaza (uneori cu bataie de cap pt cel care il vinifica) cu o aciditate de peste 6 - 6,5 g/l.
        Dar astea is aspecte tehnice generale, ce variaza de la un clon la altul, menite sa plictiseasca consumatorul de rand, consumator care ar fi mai interesant de un k1 viticol intre sauvignonasse de la Stirbey, tocai friulano din Venezia, gros manseng din Gascogne (frantujii nu l-ar recunoaste de frate), sauvignon vert din Chile sau cum o mai fi denumit acest soi clonat la noi in 1975 si botezat sauvignon gros 9 Bl (de la Statiunea din Blaj citire).



vineri, 13 aprilie 2012

Iisus, viţa cea adevarată (Ioan 15 : 1-9)

1. Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul.
2. Orice mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce roadă, El o curăţeşte, ca mai multă roadă să aducă.
3. Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l-am spus.
4. Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine.
5. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic.
6. Dacă cineva nu rămâne în Mine se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard.
7. Dacă rămâneţi întru Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă.
8. Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai Mei.
9. Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea.               

joi, 1 martie 2012

Oferta de riesling (actualizata) : Mosel-Saar-Ruwer

    A doua si ultima comanda din Germania la pret de producator care va sosi prin curierat in Timisoara, in cursul lunii martie a.c. Pt. alte detalii : jeberian_florin@yahoo.mail , cutiile sunt de 6, 9  si 12 sticle, foarte bine ambalate.
Vinurile sunt toate din soiul riesling, ca si fapt divers "terroirul" cel mai des intalnit in oferta asta, Thörnicher Ritsch, e pe aceeiasi treapta de egalitate cu Bernkasteler Doctor, Brauneberg Juffer sau Trittenheimer Apotheke, doar ca publicitatea mai agresiva le-a facut mai cunoscute pe ultimele (detaliu pt cei pasionati).
Clasificarea e cea folosita in Germania, kabinett (echivalentul de la noi cules la maturitate deplina), spätlese (cules tarziu), auslese (nu avem treapta asta), beerenauslese (cules la inobilarea boabelor), trockenbeerenauslese (cules la stafidirea boabelor) si separat eiswein sau vin din boabe inghetate; restul e cam asa : troken = sec, halbtrocken = demisec, feinherb = intre demisec si demidulce, spatlese sau auslese simplu indica vinuri dulci, beerenausl.,tba sau eiswein sunt vinuri foarte dulci si sekt e vin spumant.
Lista : (in paranteza : vol. alc.% - rest de zahar g/l. - aciditate g/l)
Troken :
- 2010 Thörnicher Riesling - 4,80 euro (11,5 vol.% - 6,6 g/l - 8,0g/l)
- 2006 Klüsserather Brudeschaft Riesling Spätlese - 5,40 euro (11,5 vol.% - 6,1g/l - 5,6g/l)
- 2008 Klüsserather Brudeschaft Riesling Spätlese - 5,40 euro (11,0 vol.% - 6,4g/l - 7,4g/l)
- 2010 Klüsserather Brudeschaft Riesling Spätlese - 6,00 euro (12 vol.% - 5,1g/l - 8g/l)

Halbtroken
- 2008 Thörnicher Ritsch Riesling Spätlese - 5,20 euro (10,5 vol.% - 10,7g/l - 7,7g/l)
- 2009 Thörnicher Ritsch Riesling Spätlese - 5,70 euro (11 vol.% - 12,8g/l - 8g/l)

Feinherb
- 2008 Thörnicher Ritsch Riesling Kabinett - 4,90 euro (10 vol.% - 24g/l - 7,8g/l)

Spätlese
- 1996 Thörnicher Ritsch Riesling - 5,30 euro (8,5 vol.% - 45g/l - 8,5g/l)
- 2008 Thörnicher Ritsch Riesling - 5,00 euro (8,5 vol.% - 54g/l - 8,2g/l)
- 2009 Thörnicher Enggab Riesling - 5,50 euro (9,0 vol.% - 58g/l - 8,0g/l)
- 2010 Thörnicher Ritsch Riesling - 5,50 euro (8,5 vol.% - 37g/l - 8,2g/l)

Auslese (din si de colectie)
- 1975 Thörnicher Ritsch Riesling - 12,00 euro (8,5 vol.% - 54g/l - 7,7g/l)
- 1976 Thörnicher Ritsch Riesling - 16,60 euro (9,0 vol.% - 84g/l - 6,5g/l)
- 1979 Thörnicher Ritsch Riesling - 9,00 euro (8,0 vol.% - 51g/l - 8,7g/l)
- 1982 Thörnicher Ritsch Riesling - 7,50 euro (8,2 vol.% - 52g/l - 7,5g/l)
- 1993 Thörnicher Ritsch Riesling - 6,50 euro (8,5 vol.% - 58g/l - 7,8g/l)
- 1995 Thörnicher Ritsch Riesling - 6,00 euro (7,6 vol.% - 56g/l - 7,5g/l)
- 1996 Thörnicher Ritsch Riesling - 6,00 euro (8,4 vol.% - 47g/l - 7,9g/l)
- 1997 Thörnicher Ritsch Riesling - 7,70 euro (7,7 vol.% - 85g/l - 7,2g/l)
- 1999 Thörnicher Ritsch Riesling - 6,50 euro (7,8 vol.% - 75g/l - 6,7g/l)
- 2001 Thörnicher Ritsch Riesling - 5,20 euro (9,8 vol.% - 59,8g/l - 7,0g/l)
- 2003 Thörnicher Ritsch Riesling - 7,00 euro (9,8 vol.% - 61g/l - 5,3g/l)
- 2005 Thörnicher Ritsch Riesling - 7,40 euro (10,0 vol.% - 56g/l - 5,7g/l)
- 2006 Thörnicher Ritsch Riesling - 7,10 euro (9,0 vol.% - 77g/l - 7,0g/l)
- 2007 Thörnicher Ritsch Riesling - 7,10 euro (8,5 vol.% - 63g/l - 5,6g/l)
- 2009 Thörnicher Ritsch Riesling - 7,00 euro (9,0 vol.% - 58g/l - 7,5g/l)
- 2010 Thörnicher Enggaß Riesling - 9,00 euro (8,5 vol.% - 88g/l - 10,5g/l) - vin pt colectie, o aciditatea impresionanta si un gust deosebit, ultimele 500 de sticle disponibile.

Beerenauslese (raritati)
- 1976 Thörnicher Ritsch Riesling - 25,00 euro (9,2 vol.% - 84g/l - 5,9g/l)
- 1989 Thörnicher Ritsch Riesling - 13,00 euro (din colectie)
- 2003 Thörnicher Ritsch Riesling - 12,50 euro (9,2 vol.% - 126g/l - 5,7g/l) - sticla de 0,5 l
- 2006 Thörnicher Ritsch Riesling - 15,50 euro (9,3 vol.% - 122g/l - 7,1g/l)
- 2010 Thörnicher Ritsch Riesling - 15,00 euro (8,5 vol.% - 124g/l - 11g/l) - exceptional

Trockenbeerenauslese
- 2005 Thörnicher Ritsch Riesling - 30 euro (12,00 vol.% - 190g/l - 6,3g/l) - sticla de 0,5 l - rarisim, de vis !

Eiswein
- 2002 Thörnicher Schießlay Riesling - 15 euro (10 vol.%) - sticla de 0,375 l - posibil si din alti ani, o senzatie aparte!

Sekt
 - 2009 Riesling Sekt brut - 8,50 euro - un spumant deosebit !

marți, 7 februarie 2012

Oferta de riesling (Mosel - Saar - Ruwer) ... la pret de producator !

      Profitand de cateva deplasari pe an in Germania, pentru alimentare (cu vin, materiale si mai putin monetar) m-am gandit ca mai pot "fericii" si pe altii (amatori de riesling) cu ceva produse de calitate, direct de la sursa.
      Momentan la noi in tara nu se pot gasi vinuri la calitatea asta, de preturi nici nu mai vorbesc.
      Am scanat lista cu preturi si o scurta descriere : an, locatia, tipul vinului, pret, aciditate (saure), rest de zahar (restube), alc. %. Pretul e afisat la fiecare vin, la care se adauga taxa de transport din Germania in Romania : 1 euro/ sticla . Comanda minima e de 6 sticle (o cutie).








     In plus fata de lista scanata, mai sunt disponibile cateva vinuri :

 -  2010 Riesling dry  - 4,80 eu
 - 2010 Klüsserather Bruderschaft Spätlese dry - 5,20 eu
 - 2010 Thörnicher Ritsch Spätlese halfdry - 5,20 eu
 - 2010 Thörnicher Ritsch Auslese - 6,50 eu (vinul meu preferat)
 - 2010 Thörnicher Ritsch Beerenauslese - 15,00 eu

     Cam astea sunt locurile pe unde rodeste vita de vie (majoritatea intre 60 - 110 ani ... si multe nealtoite, pe radacini proprii) :




 ....... si cateva sticle :