hom meid

hom meid

marți, 4 mai 2010

Riesling german sau petrol irakian ?


Recent am citit un articol interesant, apartinand d-lui Cezar Filip, vis a vis de legatura dintre vinurile produse din soiul riesling si notele de petrol perceptibile uneori. Conform celor expuse de cercetatorii germani din zona Trier, citati in articol, aceasta “mireasma” s-ar datora incalzirii globale, asociata cu un nivel mai ridicat al radiatiilor solare si cu seceta mai accentuata in lunile verii.
Fiind rezident timp de doua luni, respectiv februarie si martie a.c., in zona Mosel-Saar-Ruwer, mai exact in Thornich, la jumatatea distantei dintre Trier si Bernkastel-Kues, mi-am amintit de cele scrise pe blogul lui Mihnea Mironescu despre unele rieslinguri degustate, cu iz de kerosen.
Gazda si in acelasi timp proprietarul cramei unde imi desfasuram activitatea, Joachim Geiben ( http://www.weingut-geiben.de/ ), si-a manifestat interesul pentru a rezolva aceasta aparenta dilema personala. Conform celor discutate cu el si cu alti producatori din aceasta zona, mirosul de petrol perceptibil la deschiderea unei sticle, se datoreaza exclusiv terroir-ului pe care e plantata vita de vie.
Bernkastel-Kues e cunoscut printre viticultorii germani, drept locul cu cele mai bune soluri pentru cultivarea rieslingului, la fel cum Dr.H.Thanisch are renumele de a fi printre cei mai buni producatori din regiunea Mosel. Multe dintre vinurile produse de acesta in zona Bernkastel, prezinta acest iz inconfundabil, la fel ca si in cazul altor producatori din zona (totusi in numar restrans).
Solul este destul de variat de la o parcela la alta, fiind prezente lutul, roca feliata, pietris marunt si humus negru provenit de la descompunera ingrasamintelor organice administrate sau prin putrezirea coardelor lemnoase (multe plantatii fiind situate pe povarnisuri abrupte, nu exista posibilitatea adunarii resturilor provenite de la taierile din toamna-primavara, astfel ca, coardele sunt maruntite cu foarfeca si aruncate intre randuri).
Roca feliata este de fapt ardezia, o piatra silicoasa formata printr-un proces complex numit metamorfism din sist si argila. Prezenta ardeziei in sol intr-o concentratie mare, precum si continul ridicat de minerale din aceasta roca, ar fi principala cauza responsabila de conexiunea vinului din pahar cu campurile petroliere din Irak.
Totusi un amanunt interesant si demn de retinut (de aici legatura cu cele scrise de dl. Filip) ar fi ca, acest iz (miros, nota, mireasma sau cum doreste fiecare sa ii spuna), apare la strugurii recoltati de pe aceste terroir-uri doar in anii secetosi; curios as fi sa degust cateva rieslinguri din productia anului 2009 (un an foarte ploios in Mosel) de la Dr.Thanisch sau poate de la Avelsbacher Hammerstein din Trier (cel cu vulturul german pe etichete). Acesta din urma este un producator mic, cu plantatii in jurul orasului Trier, situate pe soluri rosiatice-castanii, unde prezenta ardeziei e nesemnificativa, astfel ca aparitia notelor de petrol la vinuri, constituie o raritate.
Culegand aceste informatii de la cei avizati si degustand cateva zeci de vinuri de la vinarii diferite, am tras o concluzie simpla, si anume ca, doar pe unele parcele (bogate in ardezie), intr-un an secetos, strugurii acumuleaza anumite substante in pielita care dezvolta acest miros, mai mult sau mai putin placut iubitoriilor de vin.
Pareriile sunt impartite referitor la aceasta problema, cei care nu produc astfel de vinuri declara sus si tare ca nu ar consuma asa ceva, pe cand ceilalti profita de sansa unei noi oportunitati de marketing si publicitate, intr-o piata a rieslingului german si asa foarte aglomerata si cu un viitor nesigur.