Poza e pentru carcotasii din blogosfera de vin romaneasca, mai exact pentru cei care prefera rieslinguri sau alte specialitati importate din Germania, sa nu mai amintesc si pe amatorii licorilor ieftine, produse de netrebnicul Geiben.
Weingarten e podgorie, schatzkeller e comoara pivnitei, iar Murfatlar nu mai e nici Babanu si nici conu Alecu ... acum e M1 de la mister Macici.
Am uitat de rulander, asta e soiul de strugure pinot gris, rulanda in schimb e un sinonim/diminutiv/jargon, in genul muscat ottonel = muscatel = motanel.
Sticla de vin e facuta pentru export, un pinot gris de la Murfatlar din 1971. Am gasit-o de vanzare pe okazii.ro, face parte dintr-un lot de vechituri ce a apartinut unui colectionar timisorean.
Pe eticheta de sus e mentionat un Gmbh importator, adica echivalentul german a unui s.r.l.-eu romanesc. As fi curios daca nemtii iubitori de pinot gris romanesc, erau ddr-isti sau rfg-isti?!
In rest nivelul vinului din sticla e acceptabil, toate etichetele arata impecabil, semn ca sticla a stat bine invelita sau intr-o cutie, statul in vitrine/pe dulapuri fiind exclus.
Soiul asta de struguri acumuleaza mult sugar (la Murfatlar a trecut si de 400 gr/l, la stadiul de cib) aciditate buna, cu potential de invechire, mai ales vinificat dulce. As paria ca sticla de pe okazii poate fi mai mult decat baubila, insa mi-e teama de pretul pe care l-ar cere vanzatorul (mai ales ca sunt tot felu de nebuni visatori, care mai spera averi dintr-o sticla).
Pana la o posibila achizitie a rulandei romanesti, m-am potolit setea cu o sticla din echivalentul german; e adevarat, cu 5 ani mai tanar si din categoria beerenauslese, boabe de strugure in majoritate stafidite.
Va urma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu