E ziua de nastere, e ziua de nume, a venit iepurasul (exclus cel din pepiniera playboy), a venit mos gerila, etc. ... sunt diverse ocazii, in care rudele, amicii, petitoarele sau diverse sugative (gen "prieteni de pahar") iti calca pragul, cu zambetul intiparit pe fatza si cu nelipsita sticla de vin.
Te poti considera norocos daca, din zece musafiri, doi au omis sa iti aduca o grasa de la Cotnari sau vreo lacrima de-a lui Ovidiu.
Si cum Floriile bat la usa duminica viitoare (prilej de a-mi reinoi rezerva de aftershave si vinuri dulcege), am destupat cele doua exceptii din anul ce a trecut.
Prima a fost un merlot made in Chile, un vin atat de chipsuit, incat pe final am sesizat si rumegusul de stejar groelandez depus pe fundul sticlei. Un vin banal de la cap la coada, sau invers.
La cea de-a doua sticla, situatia s-a schimbat radical; am rasfoit dictionarul cu antonime pentru a descrie senzatia lasata de acest eiswein chardonnay produs in 2001 de : www.weingutbretz.de
Daca lamaia si mierea sunt opuse ca si senzatii gustative (dar totusi se regasesc in acest vin inghetat), atunci si banalului merlot chilian ii putem gasi un antonim : sublimul chardonnay german.
In loc de p.s. : atentie dragi musafiri (din categoria opt/zecimi) ! nu fiti banali, ci doar sublimi ! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu