hom meid

hom meid

miercuri, 15 ianuarie 2014

Pinot gris, rulander si iarasi Murfatlar

    Am ramas cu paharul de rulander in mana, de la postul trecut; un vin care se tine bine si dupa 38 de ani, aciditatea inca se face simtita, rest de zahar ridicat cum ii sade bine unui beerenauslese, probabil astea or fi secretul longevitatii acestui vin. Mirosul si gustul de boabe stafidite este cel predominant, personal is topit dupa asa ceva si nu ratez nici un vin pe care e mentionat CIB, adica cules la inobilarea boabelor (in varianta romaneasca) desi tot mai rar gasesti mentiunea pe vreo sticla. Surprinzator am gasit o grasa de la Vinia Iasi - CIB, cu note evidente de nuci + stafide, doar ca aciditatea nu sustinea restul prea mare de zahar, dupa un pahar vinul deja incepe sa fie gretos.

    Curiozitatea m-a impins sa plantez niste pinot gris achizitionat de prin zona Mosel (rulander cum l-au botezat nemtii) vara trecuta a fost al doilea an cu rod (si al treilea de la plantare), intr-adevar e un soi valoros, are o acumulare fantastica de zahar, dar de aici vine si pacostea : roiuri de viespi, albine, bondari si alte gaze colectoare de sugar, stau gramada pe ciorchini. Boabele sunt foarte adunate, astfel incat dintr-o combinatie de intepaturi si ploaie rezulta o instalare masiva a putregaiului, dar nu din cel nobil, deci adio CIB sau vin de gheata.

    Nu am reusit inca sa achizitionez sticla aia din 71 de pe okazii, dar am desfacut ceva asemanator, adica tot un pinot gris de la Murfatlar, demidulce din 2008, CT - cules tarziu, primit cadou acum cativa ani, probabil 16-18 lei. Un vin simpatic pentru cei care consuma lichide mai dulcege, bine echilibrat, nu da senzatia aia gretoasa gen grasa ieftina de la Cotnari, se simte miere, flori de tei, alte flori de pe camp, depinde de imaginatie si de asociere. Bun de cadou si de consum pe post de desert sau ca si insotitor. Are aproape 6 ani, nu da semne de oboseala, probabil in conditii de pivnita mai sta inca atat. Poza e copy/paste de pe un site rusesc, sticla si eticheta mea era identica.

    Asta din 1971 mai asteapta, cica e 120 de lei. La mai multe sticle achizitionate (diferite) pretul mai scade. Caut asociati pentru achizitie, poate ne pacalim impreuna. :)




vineri, 10 ianuarie 2014

Rulanda, nemții de la Murfatlar

    Poza e pentru carcotasii din blogosfera de vin romaneasca, mai exact pentru cei care prefera rieslinguri sau alte specialitati importate din Germania, sa nu mai amintesc si pe amatorii licorilor ieftine, produse de netrebnicul Geiben.
Weingarten e podgorie, schatzkeller e comoara pivnitei, iar Murfatlar nu mai e nici Babanu si nici conu Alecu ... acum e M1 de la mister Macici.
Am uitat de rulander, asta e soiul de strugure pinot gris, rulanda in schimb e un sinonim/diminutiv/jargon, in genul muscat ottonel = muscatel = motanel.
    Sticla de vin e facuta pentru export, un pinot gris de la Murfatlar din 1971. Am gasit-o de vanzare pe okazii.ro, face parte dintr-un lot de vechituri ce a apartinut unui colectionar timisorean.
    Pe eticheta de sus e mentionat un Gmbh importator, adica echivalentul german a unui s.r.l.-eu romanesc. As fi curios daca nemtii iubitori de pinot gris romanesc, erau ddr-isti sau rfg-isti?!
In rest nivelul vinului din sticla e acceptabil, toate etichetele arata impecabil, semn ca sticla a stat bine invelita sau intr-o cutie, statul in vitrine/pe dulapuri fiind exclus.
      Soiul asta de struguri acumuleaza mult sugar (la Murfatlar a trecut si de 400 gr/l, la stadiul de cib) aciditate buna, cu potential de invechire, mai ales vinificat dulce. As paria ca sticla de pe okazii poate fi mai mult decat baubila, insa mi-e teama de pretul pe care l-ar cere vanzatorul (mai ales ca sunt tot felu de nebuni visatori, care mai spera averi dintr-o sticla).
    Pana la o posibila achizitie a rulandei romanesti, m-am potolit setea cu o sticla din echivalentul german; e adevarat, cu 5 ani mai tanar si din categoria beerenauslese, boabe de strugure in majoritate stafidite.
Va urma.



marți, 15 ianuarie 2013

Semne bune vinul are

      De cativa ani, se tot repeta (poate un pic obsesiv prin media de specialitate) fraza ca : "vinurile albe si seci nu se preteaza la invechit", deci nu merita pastrate si mai ales cumparate cele care au deja o anumita varsta.
      Manat de curiozitate (aia care a ucis pisica) am luat un tirbuson cu cutitas si doua sticle prafuite pentru analiza, eventual autopsie (dupa cum imi dicta autosugestia "sugestionata" de cele lecturate). Vinurile au fost primite/cumparate de la amigo Geiben, cunostiinta comuna a catorva iubitori de alcooale mai ieftine si bune de prin zona bloggerilor, om serios in rest, ba chiar enervant de serios, genu de neamt care se incapataneaza sa faca doar vinuri dragutze pentru posesori de portofele nu prea grase.
      Gata cu reclama moca ! pentru ca e posibil sa se mai irite vreun baietas de la marketing si apoi face scandal ca ii scad vanzarile cu concurenta neloiala.
      Astea is vinurile, din 2001, auslese si unu si celalalt, adica intre treapta "cules tarziu" si "cules la inobilarea boabelor", sfarist de octombrie - inceput de noiembrie :
Ambele din struguri culesi de pe un versant abrupt ce se "revarsa" in Mosel, din localitatea Thornich :


      Diferenta e data de restul de zahar, prea putin sesizabila, primul e sec, al doilea e demisec, culesul a fost intr-o singura zi, de pe aceeiasi parcela, doar procesul de vinificatie a facut diferentierea intre trocken si halbtrocken. Cel mai important lucru pentru mine, a fost sa descoper prospetimea si voiciunea de care au dat dovada aceste vinuri, trecute de prima tinerete, fara drojdii, baricuri, acid citric, sugar si alte trucuri scoase din jobenul vinificatorului - magician.
     Ma tot intreb de ce nu avem si noi astfel de vinuri ? terenuri sunt, clima e buna, solul e si el variat, specialisti inca se mai gasesc, oenologii buni vin din urma ... care o fi veriga lipsa? incerc sa intuiesc : producatorii mici care sunt lipsiti de fonduri, de o minima protectie si sprijin din partea statului, descurajati total de fiscalitate si de legislatia din domeniu, fara traditie in spate ... peste toate astea intervenind (uneori) si neseriozitatea, lacomia, leneveala. O fi asa, nu o fi ? om trai si om vedea !
      Pana atunci mitul cu "vinurile albe si seci nu se preteaza la invechit" e declarat BUSTED ! ;)